Il pup si plec,chiar daca vroiam sa raman cu el,nu mai puteam,vroiam sa fiu acasa,imi treceau atatea ganduri prin minte,si nu puteam sa mi-l scot nici pe Alex din cap.
Ajung acasa si mama ca de fiecare data ma streseaza cu intrebarii prostesti.
-Ce faci?de ce nu esti la scoala?
-Am plecat mama,ma doare capul.
-Aha,pune-te in pat si dormi putin.
-Asta o sa si fac.
Ma pun in pat si totusi somnul nu ma ia,ma gandesc la Alex,da oare de ce el nici macar nu mai stie ca exist,oricum nu pot sa-l uit,era asa dragut cand eram impreuna,am atatea amintiri cu el care nu le pot uita.
Pana la urma ma ia somnu,si cand ma trezesc vad un mesaj pe tel de la Alex,era vreo 14 : 00.
-Stii Jes,imi pare rau ca te-am facut sa suferi,poate am fost un nesimtit cand ti-am zis ca nu te mai iubesc,dar nu e asa,eu inca mai tin mult la tine,si ma doare caci te vad mereu cu baiatu ala,te rog mai vreau o sansa.
In gandu meu ,, ce dracu?ce gluma mai e si asta? '' dar eram chiar fericita,pentru ca si eu mai tineam la el si chiar vroiam sa ma impac cu el dar nu,nu mai vreau sa sufar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu